NARCIS MIRCESCU: ACEASTĂ INSTITUȚIE-FANTOMĂ TREBUIE DESFIINȚATĂ
În data de 18 martie 2026, Narcis Mircescu, senator USR de Argeș, a ridicat o problemă esențială în Parlament referitoare la Academia Oamenilor de Știință din România. Cu ocazia dezbaterilor privind bugetul de stat pentru anul 2026, Mircescu a denunțat acest organism, considerându-l o „pseudo-academie” care adăpostește aproximativ 200 de membri, mulți dintre ei având conexiuni cu trecutul politic controversial al țării. Aceștia includ foști politicieni, indivizi condamnați penal și alte personalități asociate fostului regim comunist.
Senatorul a argumentat că desființarea Academiei ar putea redirecționa aproximativ 12 milioane de lei către cercetarea autentică, subliniind că aceste resurse ar putea beneficia efectiv domenii de studiu care realmente contribuie la progresul științific și societal din România. „Academia-fantomă a Oamenilor de Știință trebuie desființată! Acest proiect de lege depus de USR vizează nu doar această instituție, ci și alte cinci entități considerate inutile și finanțate din banii contribuabililor români,” a afirmat el pe un ton hotărât.
De asemenea, discuția dintre Mircescu și președinta Academiei, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, a fost surprinsă și documentată, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra pozițiilor divergente în acest context politic. USR a obținut sprijinul necesar pentru a avansa aceste reforme legislative ce vizează desființarea șase instituții publice care, potrivit evaluărilor lor, continuă să existe doar pentru a susține posturi și indemnizații nejustificate din fondurile publice.
Propunerile menționate nu se referă doar la Academia Oamenilor de Știință, ci și la alte organizații precum Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Institutul Român pentru Drepturile Omului și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989. Aceste entități sunt acuzate de menținerea unei structuri bureaucratice disproporționate, în loc să servească scopuri clare și benefice pentru societate.
În concluzie, inițiativele legislative promovate de USR sugerează o schimbare esențială în modul în care sunt administrate resursele publice în România, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și de a sprijini cercetarea și dezvoltarea reală. Această dezbatere continuă să ridice semne de întrebare cu privire la viitorul instituțiilor publice și la modul în care acestea se aliniază cu nevoile și așteptările societății românești contemporane.
